Regio

Pogdoria Panciu

Patria vinurilor spumante

Solul de excepție, dealurile scăldate în soare și priceperea podgorenilor au făcut din podgoria Panciu un nume respectat în lumea producătorilor de vinuri spumante. Aici, în anul 1958 s-a destupat prima sticlă de șampanie de Panciu, iar acum tradiția producerii acestei băuturi după metoda Champanoise este dusă mai departe de către două societăți care activează în domeniul viticol.

Așadar, la Panciu se spune că fiecare bea vinul pe care-l merită! Dar, de la cultivarea viței de vie și până ce vinul ajunge să curgă în pahare…drum e lung, sinuos, cu multe capcane și îți trebuie multă ştiinţă şi artă ca să pui pe masa unui oaspete un vin bun. Păstorel spunea că vinul este o “fiinţă vie şi supusă legilor existenţei care poartă pecetea naşterii şi suferă corectivele educaţiei… Bobiţa e opera stihiilor, dar vinul e fapta omului”. Un astfel de vin se face la Panciu, cea mai întinsă podgorie din județul Vrancea, dar și printre cele mai vechi din țară.

Podgoria Panciu

Prima atestare documentară a podgoriei datează din secolul XVI, dar vechimea cultivării viței de vie pe teritoriul actualei podgorii o constituie fragmentul de vas carpic, descoperit în localitatea Pădureni, care are ca ornament o coardă de viță de vie cu doi struguri stilizați.

În cea de-a doua călătorie intreprinsă în Moldova, Goerg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langa domnitorul Petru Rareș, acesta face referiri la plantațiile mari de viță de vie existente în zona, cunoscută atunci și sub denumirea de podgoria Crucilor. O imagine asupra viticulturii din aceasta podgorie, la jumatatea secolului al XIX-lea, reiese și din datele apărute în anul 1861 în “Lucrări statistice în Moldova”.

Aici se menționează că terenurile destinate viticulturii pe teritoriul actualei podgorii totalizau 2.870 hectare, respectiv 14% din întreaga suprafață viticolă a Moldovei. Descrierea podgoriei este menționată și în alte documente straine, informațiile fiind consemnate de călători care au apreciat calitatea superioară a vinurilor și parfumul special al strugurilor de masă de la Panciu.

motiv-site

Podgoria Panciu are o întindere de aproximativ 10.000 hectare, apărând sub forma unei fâșii cu o lățime medie de 9 kilometri, cuprinsă între Valea Trotușului la nord și Valea Putnei la sud. Din punct de vedere climatic, Podgoria Panciu este situată în plină zona temperată, ceea ce face ca vinurile albe sau cele roșii să aibă o aromă specială și să fie echilibrate. Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obținut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă și Fetească Neagră, dar și din alte soiuri de struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir și Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie.

În prezent, Podgoria Panciu este profilata pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite și pentru a obține vinul spumant. Vinurile roșii sunt încă în minoritate, deși mai multe societăți comerciale care au derulat proiecte de reconversie au plantat soiuri de struguri roșii, căci în Podgoria Panciu există mai multe societăți comerciale de vinificație care respectă standardele de calitate în domeniul producerii vinului. Acestea au fost retehnologizate cu fonduri ale Uniunii Europene, vinurile fiind obținute prin tehnici de ultimă generație.

motiv-site

Sampania produsă în Podgoria Panciu acoperă cele mai pretențioase gusturi și așteptări căci aici găsim și șampanie albă și rose, dar și șampanie și roșie. Șampania albă este un ansamblu de minimum trei soiuri de vin diferite: unul dominant – Sauvignon Blanc – care conferă șampaniei albe finețe și vioiciune, o treime Pinot Gris, care îi dă acesteia putere și gust profund și, în completare, Fetească Albă, cea care oferă prospetime și fructozitate. Șampania roșie este tot un cupaj din trei vinuri: Pinot Noir, Merlot și Fetească Neagra. Toate sticlele de șampanie sunt ținute la învechit în beciurile existente pe teritoriul Podgoriei Panciu.

În ceea ce privește servirea, vinul Spumant se servește la temperatura de 6 grade Celsius, pentru cel sec și 8 grade Celsius, pentru cel dulce. Momentul servirii este însă unul disputat de specialiști. Există somelieri care recomandă servirea șampaniei a aperitiv, în timp ce alți somelieri recomandă servirea șampaniei numai la desert, fiind și un bun digestiv! Cei care recomandă șampania la desert încurajează ca aceasta să fie servită cu fructe, bomboane, torturi sau alte deserturi.

Spumant Panciu

Dar în Podgoria Panciu și vinurile albe sau roșii sunt tot atât de remarcabile precum este vinul spumant realizat după metoda Champenoise.

  • Feteasca Albă, este un soi romanesc, cultivat de secole în Podgoria Panciu. Este un vin sec, de mare eleganta și aleasă finețe, care degajă o subtilă aroma, asemănătoare cu parfumul viilor inflorite. Este un vin care poate fi servit după o masă cu brânzeturi, o masă de pește, sau o masă de carne de pasăre. Se recomandă a fi consumat la o temperatură de 8-10 grade Celsius;
  • Feteasca Regală, este un soi românesc, cultivat în ultimele decenii și în Podgoria Panciu. Este un vin sec, fructos și delicat, care se impune prin aroma sa intensă, o aroma florală, caracteristică, ușor de recunoscut. Este unul din soiurile de baza pentru producerea vinurilor spumante de Panciu. Se recomandă să se consume la temperatura de 8-10 grade Celsius, și poate acompania preparate pe bază de pește, pasăre și brânzeturi ușoare.
  • Crâmpoșie este un soi vechi românesc. Vinul demi-sec obținut este echilibrat, cu prospețimes caracteristică, în care se recunoaște și aroma primară a strugurilor. Se recomandă a fi consumat tânăr, în primul an de la preparare. Se servește la temperatura de 8-10 grade Celsius și poate acompania preparatele pe bază de pește și brânzeturile.
  • Feteasca Neagră, Este unul dintre cele mai vechi soiuri românești, el fiind cultivat în Moldova încă de vechii daci. Este un vin sec, corpolent, de culoare roșie-rubinie, care se remarcă prin fructozitatea sa caracteristică și prin aroma ce amintește de prune uscate. Vinul este folosit și pentru prelucrarea vinurilor spumante roze și roșii de Panciu. Se consumă cu mâncăruri pe bază de pasăre, carne de vită, miel, porc și brânzeturi ușoare.
  • Băbeasca Neagră, este un soi autohton, românesc, răspândit în special în podgoriile din Moldova. Alături de Feteasca Neagră, este un „soi erou”, care a rezistat concurenței soiurilor roșii importate după invazia filoxerică. Vinurile obținute din acest soi au o culoare roșie-vie, cu nuanțe strălucitoare, cu o aciditate echilibrata. Se consumă cu mâncăruri pe bază de pasăre, carne de vită, berbec și porc.

motiv-site