Regio

Dumbrăveni: Casa memorială Alexandru Vlahuță

Podgoriile din Vrancea au fost, de-a lungul timpului, motiv de inspirație pentru scriitori, iar unii dintre ei, îndrăgostiți de aceste locuri, au hotărât să rămână aici. Este și cazul scriitorului Alexandru Vlahuță, devenit vrâncean în 1905, prin căsătoria sa cu Alexandrina Ruxanda Gâlcă, fiica unui podgorean din Dragosloveni.


Dragosloveni - Casa memoriala Al Vlahuta

Alexandrul Vlahuță a luat premiul Academiei Române cu lucrarea România Pitorească, iar banii obținuți ca premiu i-a folosit pentru a-și extinde conacul de la Dragosloveni. Aici, în conacul înconjurat de vie, și-a invitat cei mai buni prieteni din lumea literelor – pe Ion Luca Caragiale și pe Barbu Delavrancea. Vizitatorii Casei memoriale vor descoperi masa de lucru a scriitorului unde Caragiale a vărsat o călimară cu cerneală, într-una din deplasările sale la Dragosloveni.

Vlahuță a avut pasiuni și în lumea artelor vizuale. L-a adorat pe pictorul Nicolae Grigorescu, iar pereții casei sale de la Dragosloveni au fost acoperiți, în acele vremuri, de picturile artistului. De altfel, Vlahuță a scris și volumu: “Pictorul Nicolae I. Grigorescu”, care se găsește, de asemenea, în Casa memorială.

motiv-site

Casa memorială ”Alexandru Vlahuță” a fost amenajata în anul 1958, cu prilejul sărbătoririi centenarului nașterii scriitorului. Este o clădire construită în stil românesc, cu etaj, având în trei părți perspectiva Podgoriei Cotești. Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale și a manuscriselor, redă atmosfera de lucru a scriitorului.

Casa Memoriala Al Vlahuta

Despre viața și opera scriitorului pașpotist puteți afla mai multe dacă veți vizita Casa memorială “Alexandru Vlahuță” (monument istoric, cod LMI: VN-IV-m-B-06618) de la Dragosloveni, care se află pe drumul european 85, la ieșirea din localitatea Dumbrăveni, în sensul de mers spre Focșani.

motiv-site

Dar Vlahuță nu a fost singurul scriitor care a trăit în Vrancea. În Podgoria Panciu și-a trăit ultimii ani din viață Ioan Slavici care, în 1925, s-a retras la fiica sa. Scriitorul a trăit într-o casă din cartierul Satul Nou, locurile acestea aducându-i aminte de localitatea sa natală, Siria. Aici a compus o parte din “Amintiri” și a scris unele dintre nuvelele și romanele sale: “Cel din urmă armaș” și “Din păcat în păcat”. Pe data de 17 august 1925 Ioan Slavici s-a strins din viață. A fost îngropat lângă biserica veche a Schitului Brazi, la dorința sa. După 1960, în urma desființării așezământului monahal, rămășitele pământești ale scriitorului au fost strămutate în cimitirul orașului Panciu.

Trebuie să amintim că în liniştea şi pacea Schitului Brazi au scris lucrări bisericeşti şi literare și preoţii Gala Galaction şi Vasile Radu.

Despre cum a fost inspirat Duiliu Zamfirescu de conacul său din Faraoanele, atunci când a conceput “Viața la țară” s-a scris o adevărată literatură. Născut la Dumbrăveni, devenit ministru de externe (13 martie – 13 iunie 1920) în Guvernul Averescu, scriitorul revine în Vrancea la conacul său din Faraoane care există și în zilele noastre, dar nu poate fi vizitat.

motiv-site

casa alexandru vlahuta Vizualizare hartă mărită